Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, în parteneriat cu Uniunea Internațională Paneuropeană – Paneuropa România, a organizat marți, 13 mai 2025, în Aula instituției, conferința internațională „Christian Democracy, Conservatism and the Challenge of the Extremes”, urmată de lansarea volumului omonim, apărut recent la editura Eburon Academic Publishers. Evenimentul a creat un prilej de reflecție și dialog asupra rolului pe care ideologiile tradiționale ale centrului-dreapta european îl pot juca în fața provocărilor generate de ascensiunea extremelor politice, într-un context european tot mai fragmentat și tensionat.
La eveniment au participat personalități din mediul academic și cultural, precum și reprezentanți ai societății civile interesați de evoluțiile ideologice din spațiul european. În deschiderea conferinței, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a subliniat rolul instituției ca spațiu al echilibrului intelectual și al dialogului responsabil. Alături de aceasta, au luat cuvântul Alexandru Nazare, președintele Paneuropa România, fost ministru și europarlamentar, și Federico Ottavio Reho, cercetător principal la Wilfried Martens Centre for European Studies și editor al volumului lansat. În sală s-au aflat studenți și tineri cercetători de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul Academiei Naționale de Studii Economice (ASE) și de la Universitatea din București – publicul căruia volumul și dezbaterea i se adresează în mod direct.
Volumul „Christian Democracy, Conservatism and the Challenge of the Extremes” aduce în prim-plan o reflecție lucidă asupra modului în care valorile creștine pot orienta discursul public într-o Europă aflată în căutarea reperelor identitare. Lucrarea reunește contribuțiile unor gânditori europeni care analizează relația dintre tradiție și modernitate, dintre libertate și responsabilitate, într-un context marcat de crize succesive – de la pandemia globală la războiul din Ucraina și provocările demografice. În centrul discuțiilor s-au aflat întrebări esențiale privind viitorul proiectului european, rolul eticii în construcția politicilor publice și necesitatea unei reconcilieri între rațiune, credință și solidaritate.
Organizarea acestui eveniment editorial la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” are o dublă motivație: pe de o parte, aceea de a aduce în atenția publicului larg o reflecție articulată asupra valorilor care pot susține coeziunea europeană într-un viitor incert; pe de altă parte, aceea de a stimula dialogul interdisciplinar între cercetători, studenți, teologi, filosofi și actori civici interesați de reconstrucția unui spațiu public întemeiat pe principii solide. Relevanța volumului constă tocmai în capacitatea sa de a pune în ecuație credința și rațiunea, tradiția și schimbarea, oferind repere valoroase pentru cei care gândesc viitorul Europei nu doar în termeni geopolitici, ci și în termeni culturali și morali.
Federico Ottavio Reho a declarat că „fără o reflecție reînnoită asupra fundamentelor morale și spirituale ale societăților noastre, proiectul european riscă să devină o simplă construcție tehnocratică, lipsită de suflet.” Acesta este un avertisment care dă tonul întregului volum și care invită la o regândire concentrată a direcției în care se îndreaptă Europa.
În cadrul evenimentului, Alexandru Nazare a evidențiat necesitatea unei revalorizări a dimensiunii spirituale în cadrul construcției europene. Acesta a afirmat că, în actualul context geopolitic și economic, Europa are nevoie de o rediscutare lucidă a valorilor care au stat la baza proiectului său fondator. „Trebuie să ne reîntoarcem la ceea ce a dat sens inițial integrării europene – un set de valori morale împărtășite, care au inspirat cooperare, solidaritate și pace. Nu putem clădi viitorul Europei exclusiv pe mecanisme de piață și instrumente economice. Avem nevoie de o redescoperire a ethosului comun care să ofere coeziune și viziune pe termen lung.” Potrivit acestuia, fără această reîntemeiere simbolică și axiologică, Uniunea Europeană riscă să se fragmenteze sub presiunea crizelor succesive și a dezbinării sociale.
„Biblioteca este, prin excelență, un spațiu al memoriei și al gândirii critice, iar o dezbatere despre dimensiunea spirituală a construcției europene nu putea avea un cadru mai potrivit. Avem datoria să cultivăm aceste conversații esențiale, care ne ajută să înțelegem nu doar cine suntem, ci și încotro ne îndreptăm ca societate. Într-o lume aflată în permanentă transformare, Europa are nevoie de o ancorare profundă în ceea ce o definește: cultură, solidaritate și responsabilitate față de viitor. Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’ este ea însăși expresia viziunii regelui Carol I, care a dorit prin această instituție nu doar să creeze un centru de cunoaștere, ci să plaseze România pe axa valorilor europene, acolo unde spiritul umanist, rațiunea și libertatea se întâlnesc”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
