BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Biblioteca Centrală Universitară - ECPv6.15.17//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://www.bcub.ro
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru Biblioteca Centrală Universitară
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20260329T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20261025T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20270328T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20271031T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260303T130000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260303T130000
DTSTAMP:20260430T085350
CREATED:20260227T145021Z
LAST-MODIFIED:20260304T091444Z
UID:12978-1772542800-1772542800@www.bcub.ro
SUMMARY:Lansare de carte „Teologie și Literatură” de Nicolae Brânzea
DESCRIPTION:Comunicat Eveniment\nLansare de carte la BCU „Carol I”:„Teologie și Literatură” \nun dialog necesar despre identitatea culturală românească \nBiblioteca Centrală Universitară „Carol I” a organizat\, marți\, 3 martie 2026\, lansarea volumului „Teologie și Literatură. Personalități marcante ale culturii române”\, semnat de pr. prof. dr. Nicolae Brînzea\, apărut la Editura Reîntregirea. \nEvenimentul\, moderat de conf. univ. dr. Mireille Rădoi\, directorul general al BCU „Carol I”\, a reunit membri de seamă ai mediului academic și cultural: acad. Mircea Martin\, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu\, și prof. univ. dr. Ioan Cristescu\, alături de autor. \nÎn deschiderea întâlnirii\, Mireille Rădoi a subliniat că volumul propune o lectură necesară asupra identității culturale românești\, construită prin armonizarea dintre credință și cuvânt. Cartea\, a arătat aceasta\, readuce în atenție continuitatea spirituală care a modelat cultura română\, de la scrierile fondatoare până la marile conștiințe moderne. \nAm descoperit în această carte informații inedite și perspective insuficient integrate în canonul nostru cultural. Istoricii recunosc în unanimitate îmbinarea dintre identitate și ortodoxie atunci când vorbim despre trecutul poporului român\, însă avem perioade întregi – cel puțin trei secole de cultură și spiritualitate ortodoxă – care sunt slab reprezentate în discursul nostru istoric și literar. Cartea aceasta vine să completeze o lipsă și\, tocmai de aceea\, cred că poate deveni un suport de curs extrem de util. \nÎn același timp\, ea ne obligă la o reflecție mai largă: ideea de a interzice într-o cultură este perdantă. Datoria noastră nu este să anulăm\, ci să discernem și să păstrăm ceea ce este valoros. Nu putem elimina opere întregi din cauza unor contexte istorice complicate. Cultura presupune memorie\, dar și discernământ\, iar maturitatea unei societăți se vede tocmai în această capacitate de a evalua\, nu de a interzice. \nPoate că ar trebui să ne întoarcem și la cronicari cu o privire nouă. Dacă i-am reciti într-o limbă accesibilă generațiilor de astăzi\, am descoperi narațiuni demne de scenariile unor filme de succes și am înțelege că patrimoniul nostru cultural este mult mai viu decât îl percepem adesea\, a apreciat prof. univ. dr. Adrian Cioroianu. \nProf. univ. dr. Ioan Cristescu a situat demersul autorului în tradiția preoților cărturari ai secolului XX: \nNicolae Brînzea continuă linia acelor slujitori ai altarului care au fost\, în același timp\, cercetători și intelectuali de marcă. Cărțile sale caută permanent raportul dintre patrimoniul creștin și lumea contemporană. Utilitatea lor este imediată: identifică problemele prezentului și propun o direcție de echilibru\, prin disponibilitate la dialog între oameni\, culturi și chiar în interiorul fiecăruia dintre noi. \nAcad. Mircea Martin a evocat relația personală cu autorul și a subliniat caracterul curajos al volumului: \nMă leagă de Nicolae Brînzea o rară prietenie\, dar dincolo de această relație personală pot spune că volumul de față este o carte bine gândită și curajoasă. Interpretarea propusă este nouă și provocatoare\, pentru că asistăm la o lărgire a conceptului de cultură către ceea ce autorul numește sacralitate\, într-o epocă în care cultura este adesea minimalizată și înlocuită cu ideologii efemere. Gestul său este\, în sensul etimologic al cuvântului\, unul salutar. Acest curaj interpretativ se vede și în lectura dedicată lui Nae Ionescu\, unde părintele Nicolae Brînzea reușește să răstoarne o imagine consacrată și să identifice în textele sale o dimensiune spirituală care merită reconsiderată. Tocmai aici se află forța cărții: în capacitatea de a redeschide dosare considerate închise și de a propune o perspectivă care invită la reflecție\, nu la etichetare. \nÎn intervenția sa\, pr. prof. dr. Nicolae Brînzea s-a adresat direct publicului: \nDoresc să vă mulțumesc tuturor pentru prezență și pentru dialogul pe care îl construim împreună. Acest volum nu este un punct final\, ci începutul unui demers. M-am gândit deja la o continuare dedicată poeților și scriitorilor contemporani\, pentru că dialogul dintre teologie și literatură nu aparține doar trecutului. Cuvântul cultură își are rădăcina în cult. Rămâne să ne întrebăm dacă vorbim despre cultura cultului sau despre cultul culturii. Sper ca această carte să vă provoace la dialog și la o relectură responsabilă a tradiției noastre\, într-un spirit de echilibru și deschidere\, a declarat autorul. \nBiblioteca Centrală Universitară „Carol I” este un spațiu al continuității intelectuale: de la viziunea fondatorului său\, Regele Carol I\, care a dorit un așezământ «spre binele tinerimii universitare din toată țara»\, până astăzi\, misiunea noastră rămâne aceea de a conserva patrimoniul cultural și de a-l face disponibil și pentru generațiile care ne succed. Cartea lansată astăzi reinterpretează acest patrimoniu dintr-o perspectivă care provoacă cititorul la reevaluare și la reflecție critică. \nTrăim însă într-un timp al comunicării accelerate\, al informației instantanee și al expunerii permanente. Abundența informației nu garantează esențialul. Există riscul de a confunda vizibilitatea cu valoarea și reacția imediată cu reflecția autentică. Într-un spațiu public dominat de fragmentare și polarizare\, recuperarea unei culturi a dialogului devine esențială\, iar permanențele spirituale nu trebuie abandonate în numele modernității\, ci reinterpretate responsabil în contextul noilor provocări pe care le înfruntăm. \nÎntr-o epocă în care cultura este adesea redusă la divertisment\, iar identitatea la slogan\, această carte ne reamintește că patrimoniul autentic este un act de memorie și de responsabilitate\, care presupune asumarea tradiției cu discernământ. „Un popor supraviețuiește prin fidelitatea față de valorile care i-au modelat identitatea și prin capacitatea de a le reinterpreta lucid\, în fiecare generație”\, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi\, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/lansare-de-carte-teologie-si-literatura-de-nicolae-branzea/
LOCATION:Salon Carol I\, Dem I Dobrescu\, nr. 1\, Bucuresti\, Romania
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260311T100000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260311T100000
DTSTAMP:20260430T085350
CREATED:20260304T100126Z
LAST-MODIFIED:20260316T102626Z
UID:12999-1773223200-1773223200@www.bcub.ro
SUMMARY:Anne Applebaum in Bucharest: Annual EFOR Report 2026 | Book Launch
DESCRIPTION:The 2026 EFOR Annual Report on Democracy and Civil Society in Eastern Europe will be presented alongside a discussion featuring our special guest\, 𝐀𝐧𝐧𝐞 𝐀𝐩𝐩𝐥𝐞𝐛𝐚𝐮𝐦\, journalist\, historian\, and Pulitzer Prize winner. The event will conclude with the launch of the Romanian editions of her books 𝐴𝑢𝑡𝑜𝑐𝑟𝑎𝑐𝑦\, 𝐼𝑛𝑐.: 𝑇ℎ𝑒 𝐷𝑖𝑐𝑡𝑎𝑡𝑜𝑟𝑠 𝑊ℎ𝑜 𝑊𝑎𝑛𝑡 𝑡𝑜 𝑅𝑢𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑊𝑜𝑟𝑙𝑑 ) and 𝑅𝑒𝑑 𝐹𝑎𝑚𝑖𝑛𝑒. 𝑆𝑡𝑎𝑙𝑖𝑛’𝑠 𝑊𝑎𝑟 𝑜𝑛 𝑈𝑘𝑟𝑎𝑖𝑛𝑒\, published by Litera Publishing House.\n 𝐄𝐯𝐞𝐧𝐭 𝐀𝐠𝐞𝐧𝐝𝐚09:30 – Welcome coffee10:00 – Conference begins12:30 – Book launch and signing session\n\n 𝐈𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐃𝐞𝐭𝐚𝐢𝐥𝐬: All discussions will be held in 𝐄𝐧𝐠𝐥𝐢𝐬𝐡. 𝐄𝐧𝐭𝐫𝐲 𝐢𝐬 𝐅𝐑𝐄𝐄\, but registration is mandatory. Seats are limited on 𝐟𝐢𝐫𝐬𝐭-𝐜𝐨𝐦𝐞\, 𝐟𝐢𝐫𝐬𝐭-𝐬𝐞𝐫𝐯𝐞𝐝 𝐛𝐚𝐬𝐢𝐬.𝐏𝐥𝐞𝐚𝐬𝐞 𝐮𝐬𝐞 𝐭𝐡𝐞 𝐥𝐢𝐧𝐤 𝐭𝐨 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫 :\n https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdJfohUOzXur3DXBl7t1H7iIBoK2DRVMeWR1pWUkJ0XN-6hgg/viewform 𝐀𝐜𝐜𝐞𝐬𝐬 𝐭𝐨 𝐭𝐡𝐞 𝐯𝐞𝐧𝐮𝐞 𝐰𝐢𝐥𝐥 𝐛𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐫𝐢𝐜𝐭𝐞𝐝 𝐚𝐟𝐭𝐞𝐫 𝟏𝟎:𝟎𝟎 am.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/anne-applebaum-in-bucharest-annual-efor-report-2026-book-launch/
LOCATION:Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”\, Calea Victoriei 88\, Bucuresti
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260319T110000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260319T110000
DTSTAMP:20260430T085350
CREATED:20260316T090723Z
LAST-MODIFIED:20260319T122424Z
UID:13067-1773918000-1773918000@www.bcub.ro
SUMMARY:Simpozion Brâncuși 150 – „Eu caut spiritul”
DESCRIPTION:Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, alături de Academia Română și Muzeul Național al Literaturii Române\, organizează Simpozionul „Brâncuși 150 – Eu caut spiritul”\, eveniment dedicat reflecției asupra operei și moștenirii artistice a marelui sculptor român Constantin Brâncuși. \nVor lua cuvântul Acad. Ion-Aurel Pop\, Acad. Mircia Dumitrescu\, criticii și istoricii de artă Pavel Șușară și Dalina Bădescu\, precum și Ioan Cristescu\, directorul Muzeului Național al Literaturii Române. \nEvenimentul va fi moderat de Mireille Rădoi\, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/simpozion-brancusi-150-eu-caut-spiritul/
LOCATION:Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”\, Calea Victoriei 88\, Bucuresti
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260319T110000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260319T110000
DTSTAMP:20260430T085350
CREATED:20260318T121927Z
LAST-MODIFIED:20260319T112050Z
UID:13100-1773918000-1773918000@www.bcub.ro
SUMMARY:Lecture en Fête - Explore la Francophonie en mode Goncourt et Cinq Continents!
DESCRIPTION:Agence Universitaire de la Francophonie – Biroul Național România\, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, organizează joi\, 19 martie 2026\, de la ora 11:00\, în Salonul „Carol I”\, evenimentul „Lecture en fête – Explorez la Francophonie en mode Goncourt et Cinq Continents”. \nEvenimentul propune o celebrare a lecturii și a diversității culturale din spațiul francofon\, reunind publicul în jurul literaturii și al dialogului intercultural.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/lecture-en-fete-explore-la-francophonie-en-mode-goncourt-et-cinq-continents/
LOCATION:Salon Carol I\, Dem I Dobrescu\, nr. 1\, Bucuresti\, Romania
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260407T183000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260407T183000
DTSTAMP:20260430T085350
CREATED:20260403T102112Z
LAST-MODIFIED:20260422T111158Z
UID:13160-1775586600-1775586600@www.bcub.ro
SUMMARY:Premiera Filmului „Jockey Club Român: Tradiția Continuă”
DESCRIPTION:Comunicat de Presă\n150 de ani de Jockey Club Român\, celebrați la BCU „Carol I”\nMiercuri\, 7 aprilie 2026\, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, în colaborare cu Jockey Club Român\, a organizat premiera documentarului „Jockey Club Român. Tradiția continuă”\, un film dedicat celor 150 de ani de existență ai uneia dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de profil din lume. Cu acest prilej\, a fost prezent și Detașamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române. Patru cai și călăreți\, în uniforme ceremoniale inspirate din epoca Regelui Carol I al României\, au întâmpinat invitații\, aducându-i încă de la sosire în atmosfera epocii pe care filmul o evocă. \nLa eveniment au participat Emil Constantinescu\, Nicolae al României\, Dumitru Prunariu\, precum și reprezentanți ai Jockey Club Român – Răzvan Cernat și Tudor Roșca – alături de Diana Buzoianu\, ministrul mediului. Evenimentul a fost moderat de Anca Ghinea. În intervențiile lor\, reprezentanții Clubului au evidențiat faptul că Jockey Club Român\, al treilea înființat la nivel mondial după cele din Londra și Paris\, a fost încă de la început un proiect de viziune\, care a plasat România în circuitul valorilor europene. De-a lungul timpului\, instituția a funcționat ca promotor al sporturilor hipice și ca un cadru de dialog între elite\, contribuind la conturarea unui model de societate modernă. \nDocumentarul urmărește evoluția Jockey Club Român\, de la înființarea sa în anul 1875\, într-un context de afirmare a României moderne sub domnia lui Carol I al României\, până la renașterea sa în perioada postcomunistă\, când tradiția curselor de galop și a cailor Pur Sânge Englez este readusă în actualitate. Prin imagini de arhivă și mărturii istorice\, filmul reconstituie atmosfera unei epoci în care Hipodromul Băneasa era un reper al vieții mondene și sportive\, dar și un spațiu de întâlnire și dialog între personalități ale vieții publice. \nDemersul documentar este completat de intervențiile istoricilor Adrian Cioroianu și Georgeta Filitti\, care evocă influența Clubului asupra societății românești\, de la sociabilitatea elegantă a epocii – partide de bridge și întâlniri mondene – până la dezbateri politice și episoade tensionate\, inclusiv dueluri. Realizat pe parcursul unui an sub coordonarea producătorului executiv John Florescu\, împreună cu echipa Chainsaw Film Productions (Trevor Poots – regie și scenariu\, Viorel Chesaru – producător senior\, Dan Drăghicescu – producător asociat\, Mircea Lăcătuș – montaj\, Laura Beldiman – cercetare de arhivă\, Alexandru Dobre – imagine\, Hasan Nasser – muzică)\, documentarul integrează și o dimensiune internațională\, prin filmări realizate inclusiv la Knowsley Hall\, reședința familiei Derby\, loc emblematic pentru dezvoltarea „Sportului Regilor”. Vocea narativă aparține jurnalistei Ruxandra Săraru. \nEvenimentul de astăzi ne oferă prilejul de a înțelege mai bine modul în care se construiesc instituțiile durabile și rețelele de colaborare care dau consistență unui stat modern. Carol I al României\, fondatorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”\, a fost un susținător al culturii și un promotor al dialogului între elite\, al deschiderii către modele occidentale și al cooperării internaționale. În acest context\, Jockey Club Român apare și ca un exemplu de diplomație culturală și socială\, în care valorile\, regulile și relațiile construite în jurul unui interes comun au contribuit la consolidarea unei societăți moderne. \nBiblioteca Centrală Universitară „Carol I” continuă această misiune\, oferind un spațiu în care trecutul este înțeles\, valorificat și pus în dialog cu prezentul\, pentru a identifica direcții de dezvoltare relevante pentru viitor\, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi\, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. \n    Lansarea filmului despre Jockey Club Român aduce în prim-plan o poveste de 150 de ani despre tradiție și excelență. „Jockey Club Român: Tradiția continuă” urmărește evoluția clubului fondat de Carol I\, de la începuturile sale istorice până la relevanța sa în prezent. \n    Premiera va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, oferind publicului ocazia de a redescoperi un simbol al eleganței și continuității în cultura românească. \n    Participarea la eveniment se face pe bază de RSVP\, cu confirmarea prealabilă a prezenței.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/premiera-filmului-jockey-club-roman-traditia-continua/
LOCATION:Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”\, Calea Victoriei 88\, Bucuresti
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260423T150000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260423T150000
DTSTAMP:20260430T085350
CREATED:20260422T102902Z
LAST-MODIFIED:20260424T065324Z
UID:13272-1776956400-1776956400@www.bcub.ro
SUMMARY:Masă rotundă - „Ilustrația de carte / In memoriam Constantin Baciu
DESCRIPTION:Comunicat de Presă\nConstantin Baciu și arta ilustrației: între cuvânt și imagine. \nDezbatere despre sens și memorie culturală\nBiblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române\, a organizat joi\, 23 aprilie 2026\, „Ilustrația de carte / In memoriam Constantin Baciu”\, o masă rotundă dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor și Zilei Bibliotecarului din România. \nDesfășurat la sediul MNLR\, evenimentul a adus în prim-plan rolul cărții în societatea contemporană\, importanța ilustrației în construcția sensului narativ și necesitatea protejării creației intelectuale\, într-un context cultural marcat de transformări accelerate ale modului de consum al informației. \nÎntâlnirea a fost dedicată memoriei artistului Constantin Baciu (1930–2005)\, o personalitate reprezentativă pentru arta plastică românească\, recunoscut pentru contribuția sa remarcabilă în domeniul ilustrației de carte. Format în spiritul marilor școli artistice românești și influențat de profesori precum Corneliu Baba\, Baciu a reușit să creeze un limbaj vizual distinct\, în care tradiția și modernitatea coexistă armonios. Ilustrațiile sale\, inspirate adesea din folclor și din universul rural\, interpretează textul și îl amplifică\, oferind cititorului o experiență de lectură extinsă\, în care imaginea devine partener al cuvântului. \nIoan Cristescu\, moderatorul evenimentului\, a deschis discuția adresând urări bibliotecarilor și scriitorilor prezenți: \nTrăim într-o perioadă în care drepturile de autor nu mai sunt ce au fost odinioară. În același timp\, observăm că\, în ultimul deceniu\, ilustrația de carte a câștigat teren în România\, în parte și ca reacție la scăderea vânzărilor de carte – imaginea face volumul mai atractiv pentru public. Ilustrația a fost mereu o preocupare personală și lucrez în prezent la un studiu dedicat ilustrației de carte românești. Ideea acestei întâlniri a venit din dorința de a readuce în atenție un mare grafician – pentru unii necunoscut\, pentru alții uitat – Constantin Baciu\, un artist aclamat în epocă\, inclusiv prin premiul obținut la Leipzig în anii ’50. \nAcad. Mircia Dumitrescu a oferit o perspectivă asupra evoluției ilustrației și asupra condiției artistului: \nAm trăit vremuri în care adunam flori pentru a le oferi bibliotecarilor\, doar pentru a putea obține o carte la schimb – un gest pierdut astăzi. Existau atunci forme de solidaritate și respect pentru carte care s-au pierdut. Îmi amintesc de poetul Aurel Covaci\, un poliglot remarcabil\, care\, din munca de traducător\, a putut să își cumpere o casă\, semn al valorii recunoscute a actului cultural în vremurile sale. \nAstăzi\, asistăm la o formă de degradare a imaginii: culori stridente\, exces de luciu\, o suprastimulare a vizualului care eludează sensul. Editorii preferă adesea să preia modele externe\, iar rezultatul este pierderea identității – ajungem în situația în care personaje din basmul românesc ajung să arate ca personaje din cultura pop globală. În trecut\, ilustrația era un act serios: ea organiza spațiul\, crea un cadru narativ\, propunea o interpretare. Existau ilustratori care își afirmau stilul personal și alții care traduceau vizual sensurile textului. Astăzi\, această dimensiune se pierde.” \nReferindu-se la personalitatea evocată\, a adăugat: \nConstantin Baciu a avut o viață dificilă\, uneori nedreaptă\, dar o forță interioară remarcabilă. A fost un artist cu o capacitate de sinteză extraordinară\, apreciat inclusiv de personalități precum Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Oameni ca el trebuie readuși în memoria publică întrucât sunt repere ale culturii noastre și fie nu au fost cunoscuți în timpul vieții\, în ciuda contribuțiilor lor incontestabile fie\, dacă au fost cunoscuți\, după moarte\, au fost prea curând uitați. \nCălin Andrei Mihăilescu a abordat relația dintre text și imagine dintr-o perspectivă teoretică și personală: \nPrimele ilustrații care m-au impresionat au fost cele care însoțeau marile texte – de la cele ale lui Gustave Lorain la Don Quijote până la abecedarul copilăriei\, unde imaginea și litera se descopereau împreună. Atunci am înțeles că o carte funcționează pe două planuri: discursul verbal și cel vizual. \nPutem vorbi despre două mari atitudini culturale: iconoclasmul și iconodulismul. Există tradiții care resping imaginea\, cum este cazul Bibliei ebraice\, și altele care o integrează\, fie și simbolic\, cum vedem în ornamentica literelor inițiale din tradiția creștină. \nAstăzi\, imaginea este adesea folosită pentru a stimula vânzările\, transformând cartea într-un obiect de consum – uneori până la kitsch. Cu toate acestea\, imaginea are și o misiune esențială: aceea de a salva\, pe cât posibil\, sensul limbii\, într-un context în care aceasta se degradează și se simplifică excesiv. Asistăm la un fenomen de canibalizare reciprocă între cuvânt și imagine\, pe fondul pierderii identității și al subtilității sensului de dincolo de cuvinte. Imaginea este chemată să salveze ce se mai poate din limba vorbită\, o „corporteză” care se scufundă într-o conotație perpetuă. \nÎn intervenția sa\, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a propus o reflecție asupra declinului lecturii și asupra transformărilor modului în care societatea contemporană accesează cunoașterea. \nOare cum va arăta o lume în care cuvintele își pierd sensurile secundare\, în care metafora devine opacă\, iar nuanța inutilă? Observăm deja că sensul figurat și înțelegerea lui se erodează\, că textele complexe sunt evitate și că răbdarea pentru construcții ample — fie ele idei\, relații sau opere — scade vizibil. Asistăm la o veritabilă criză a răbdării de a gândi. \nLectura unei cărți este un travaliu: un drum care presupune căutare\, frământare\, revenire\, îndoială. Este răbdarea de a urmări firul unei idei până la capăt\, așa cum asculți dezvoltarea unui concert fără să sari direct la final\, așa cum accepți că uneori o bătălie se pierde\, ca mișcare strategică necesară câștigării războiului\, sau cum\, în basmele noastre\, drumul către Ileana Cosânzeana trece prin încercări\, rătăciri și reveniri. Toate aceste căutări și descoperiri definesc experiența noastră de viață. \nDe ce este bine să citești cărți? Pentru că o carte te determină să participi\, să gândești\, să îți imaginezi și să construiești sens. Spre deosebire de informația fragmentară\, cartea îți oferă continuitate și\, spre deosebire de răspunsul instantaneu\, îți oferă un proces care dezvoltă răbdarea\, discernământul și profunzimea. \nOamenii nu și-au pierdut dorința de sens și nici nevoia de poveste. Au pierdut doar răbdarea de a ajunge acolo. De aceea\, poate că soluția nu este să împingem cartea în fața publicului\, ci să redescoperim povestitorii — acei oameni care știu să creeze punți între experiență și cuvânt\, între viață și sens. Iar dacă acești povestitori nu sunt suficienți\, atunci trebuie formați\, cultivați și încurajați\, pentru că ei pot reaprinde interesul și pot conduce\, firesc\, către carte. \nPoate că\, nu întâmplător\, această idee ne conduce astăzi către un alt limbaj al poveștii: imaginea. Ilustrația este o formă de a lumina textul. Etimologia cuvântului vine din latinescul illustro – a ilumina\, a clarifica\, a face vizibil sensul. În această cheie trebuie înțeleasă și relația dintre imagine și cuvânt. Asemenea copertei unei cărți\, ilustrația creează atmosfera pentru firul narativ\, pregătește întâlnirea cu sensul și invită cititorul să intre într-o lume nouă. În acest context\, evocarea lui Constantin Baciu vine ca un demers firesc al descrierii relației dintre text și imagine. Pentru el\, ilustrația reprezenta o reinterpretare a schiței din spatele textului și o formă de decriptare vizuală care dubla\, completa și uneori chiar deschidea noi sensuri ale lecturii. \nÎn final\, poate că nu ar trebui să ne întrebăm doar câți oameni mai citesc\, ci ce fel de oameni vom deveni dacă nu o mai facem. Dincolo de statistici\, cartea rămâne unul dintre ultimele exerciții de libertate interioară — un spațiu în care gândirea nu este grăbită\, imaginația nu este limitată\, iar sensul nu este simplificat\, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi\, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. \nCu prilejul Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor\, precum și a Zilei Bibliotecarului din România\, Muzeul Național al Literaturii Române\, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, vă invită joi\, 23 aprilie 2026\, ora 15:00\, la sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu nr. 8\, la un eveniment in memoriam Constantin Baciu.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/masa-rotunda-ilustratia-de-carte-in-memoriam-constantin-baciu/
LOCATION:MNLR\, Nicolae Crețulescu\, nr. 8\, Bucuresti
END:VEVENT
END:VCALENDAR