BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//Biblioteca Centrală Universitară - ECPv6.15.17//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-WR-CALNAME:Biblioteca Centrală Universitară
X-ORIGINAL-URL:https://www.bcub.ro
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru Biblioteca Centrală Universitară
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Bucharest
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20260329T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20261025T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20270328T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20271031T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260407T183000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260407T183000
DTSTAMP:20260430T100436
CREATED:20260403T102112Z
LAST-MODIFIED:20260422T111158Z
UID:13160-1775586600-1775586600@www.bcub.ro
SUMMARY:Premiera Filmului „Jockey Club Român: Tradiția Continuă”
DESCRIPTION:Comunicat de Presă\n150 de ani de Jockey Club Român\, celebrați la BCU „Carol I”\nMiercuri\, 7 aprilie 2026\, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, în colaborare cu Jockey Club Român\, a organizat premiera documentarului „Jockey Club Român. Tradiția continuă”\, un film dedicat celor 150 de ani de existență ai uneia dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de profil din lume. Cu acest prilej\, a fost prezent și Detașamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române. Patru cai și călăreți\, în uniforme ceremoniale inspirate din epoca Regelui Carol I al României\, au întâmpinat invitații\, aducându-i încă de la sosire în atmosfera epocii pe care filmul o evocă. \nLa eveniment au participat Emil Constantinescu\, Nicolae al României\, Dumitru Prunariu\, precum și reprezentanți ai Jockey Club Român – Răzvan Cernat și Tudor Roșca – alături de Diana Buzoianu\, ministrul mediului. Evenimentul a fost moderat de Anca Ghinea. În intervențiile lor\, reprezentanții Clubului au evidențiat faptul că Jockey Club Român\, al treilea înființat la nivel mondial după cele din Londra și Paris\, a fost încă de la început un proiect de viziune\, care a plasat România în circuitul valorilor europene. De-a lungul timpului\, instituția a funcționat ca promotor al sporturilor hipice și ca un cadru de dialog între elite\, contribuind la conturarea unui model de societate modernă. \nDocumentarul urmărește evoluția Jockey Club Român\, de la înființarea sa în anul 1875\, într-un context de afirmare a României moderne sub domnia lui Carol I al României\, până la renașterea sa în perioada postcomunistă\, când tradiția curselor de galop și a cailor Pur Sânge Englez este readusă în actualitate. Prin imagini de arhivă și mărturii istorice\, filmul reconstituie atmosfera unei epoci în care Hipodromul Băneasa era un reper al vieții mondene și sportive\, dar și un spațiu de întâlnire și dialog între personalități ale vieții publice. \nDemersul documentar este completat de intervențiile istoricilor Adrian Cioroianu și Georgeta Filitti\, care evocă influența Clubului asupra societății românești\, de la sociabilitatea elegantă a epocii – partide de bridge și întâlniri mondene – până la dezbateri politice și episoade tensionate\, inclusiv dueluri. Realizat pe parcursul unui an sub coordonarea producătorului executiv John Florescu\, împreună cu echipa Chainsaw Film Productions (Trevor Poots – regie și scenariu\, Viorel Chesaru – producător senior\, Dan Drăghicescu – producător asociat\, Mircea Lăcătuș – montaj\, Laura Beldiman – cercetare de arhivă\, Alexandru Dobre – imagine\, Hasan Nasser – muzică)\, documentarul integrează și o dimensiune internațională\, prin filmări realizate inclusiv la Knowsley Hall\, reședința familiei Derby\, loc emblematic pentru dezvoltarea „Sportului Regilor”. Vocea narativă aparține jurnalistei Ruxandra Săraru. \nEvenimentul de astăzi ne oferă prilejul de a înțelege mai bine modul în care se construiesc instituțiile durabile și rețelele de colaborare care dau consistență unui stat modern. Carol I al României\, fondatorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”\, a fost un susținător al culturii și un promotor al dialogului între elite\, al deschiderii către modele occidentale și al cooperării internaționale. În acest context\, Jockey Club Român apare și ca un exemplu de diplomație culturală și socială\, în care valorile\, regulile și relațiile construite în jurul unui interes comun au contribuit la consolidarea unei societăți moderne. \nBiblioteca Centrală Universitară „Carol I” continuă această misiune\, oferind un spațiu în care trecutul este înțeles\, valorificat și pus în dialog cu prezentul\, pentru a identifica direcții de dezvoltare relevante pentru viitor\, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi\, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. \n    Lansarea filmului despre Jockey Club Român aduce în prim-plan o poveste de 150 de ani despre tradiție și excelență. „Jockey Club Român: Tradiția continuă” urmărește evoluția clubului fondat de Carol I\, de la începuturile sale istorice până la relevanța sa în prezent. \n    Premiera va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, oferind publicului ocazia de a redescoperi un simbol al eleganței și continuității în cultura românească. \n    Participarea la eveniment se face pe bază de RSVP\, cu confirmarea prealabilă a prezenței.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/premiera-filmului-jockey-club-roman-traditia-continua/
LOCATION:Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”\, Calea Victoriei 88\, Bucuresti
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260423T150000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20260423T150000
DTSTAMP:20260430T100436
CREATED:20260422T102902Z
LAST-MODIFIED:20260424T065324Z
UID:13272-1776956400-1776956400@www.bcub.ro
SUMMARY:Masă rotundă - „Ilustrația de carte / In memoriam Constantin Baciu
DESCRIPTION:Comunicat de Presă\nConstantin Baciu și arta ilustrației: între cuvânt și imagine. \nDezbatere despre sens și memorie culturală\nBiblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române\, a organizat joi\, 23 aprilie 2026\, „Ilustrația de carte / In memoriam Constantin Baciu”\, o masă rotundă dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor și Zilei Bibliotecarului din România. \nDesfășurat la sediul MNLR\, evenimentul a adus în prim-plan rolul cărții în societatea contemporană\, importanța ilustrației în construcția sensului narativ și necesitatea protejării creației intelectuale\, într-un context cultural marcat de transformări accelerate ale modului de consum al informației. \nÎntâlnirea a fost dedicată memoriei artistului Constantin Baciu (1930–2005)\, o personalitate reprezentativă pentru arta plastică românească\, recunoscut pentru contribuția sa remarcabilă în domeniul ilustrației de carte. Format în spiritul marilor școli artistice românești și influențat de profesori precum Corneliu Baba\, Baciu a reușit să creeze un limbaj vizual distinct\, în care tradiția și modernitatea coexistă armonios. Ilustrațiile sale\, inspirate adesea din folclor și din universul rural\, interpretează textul și îl amplifică\, oferind cititorului o experiență de lectură extinsă\, în care imaginea devine partener al cuvântului. \nIoan Cristescu\, moderatorul evenimentului\, a deschis discuția adresând urări bibliotecarilor și scriitorilor prezenți: \nTrăim într-o perioadă în care drepturile de autor nu mai sunt ce au fost odinioară. În același timp\, observăm că\, în ultimul deceniu\, ilustrația de carte a câștigat teren în România\, în parte și ca reacție la scăderea vânzărilor de carte – imaginea face volumul mai atractiv pentru public. Ilustrația a fost mereu o preocupare personală și lucrez în prezent la un studiu dedicat ilustrației de carte românești. Ideea acestei întâlniri a venit din dorința de a readuce în atenție un mare grafician – pentru unii necunoscut\, pentru alții uitat – Constantin Baciu\, un artist aclamat în epocă\, inclusiv prin premiul obținut la Leipzig în anii ’50. \nAcad. Mircia Dumitrescu a oferit o perspectivă asupra evoluției ilustrației și asupra condiției artistului: \nAm trăit vremuri în care adunam flori pentru a le oferi bibliotecarilor\, doar pentru a putea obține o carte la schimb – un gest pierdut astăzi. Existau atunci forme de solidaritate și respect pentru carte care s-au pierdut. Îmi amintesc de poetul Aurel Covaci\, un poliglot remarcabil\, care\, din munca de traducător\, a putut să își cumpere o casă\, semn al valorii recunoscute a actului cultural în vremurile sale. \nAstăzi\, asistăm la o formă de degradare a imaginii: culori stridente\, exces de luciu\, o suprastimulare a vizualului care eludează sensul. Editorii preferă adesea să preia modele externe\, iar rezultatul este pierderea identității – ajungem în situația în care personaje din basmul românesc ajung să arate ca personaje din cultura pop globală. În trecut\, ilustrația era un act serios: ea organiza spațiul\, crea un cadru narativ\, propunea o interpretare. Existau ilustratori care își afirmau stilul personal și alții care traduceau vizual sensurile textului. Astăzi\, această dimensiune se pierde.” \nReferindu-se la personalitatea evocată\, a adăugat: \nConstantin Baciu a avut o viață dificilă\, uneori nedreaptă\, dar o forță interioară remarcabilă. A fost un artist cu o capacitate de sinteză extraordinară\, apreciat inclusiv de personalități precum Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Oameni ca el trebuie readuși în memoria publică întrucât sunt repere ale culturii noastre și fie nu au fost cunoscuți în timpul vieții\, în ciuda contribuțiilor lor incontestabile fie\, dacă au fost cunoscuți\, după moarte\, au fost prea curând uitați. \nCălin Andrei Mihăilescu a abordat relația dintre text și imagine dintr-o perspectivă teoretică și personală: \nPrimele ilustrații care m-au impresionat au fost cele care însoțeau marile texte – de la cele ale lui Gustave Lorain la Don Quijote până la abecedarul copilăriei\, unde imaginea și litera se descopereau împreună. Atunci am înțeles că o carte funcționează pe două planuri: discursul verbal și cel vizual. \nPutem vorbi despre două mari atitudini culturale: iconoclasmul și iconodulismul. Există tradiții care resping imaginea\, cum este cazul Bibliei ebraice\, și altele care o integrează\, fie și simbolic\, cum vedem în ornamentica literelor inițiale din tradiția creștină. \nAstăzi\, imaginea este adesea folosită pentru a stimula vânzările\, transformând cartea într-un obiect de consum – uneori până la kitsch. Cu toate acestea\, imaginea are și o misiune esențială: aceea de a salva\, pe cât posibil\, sensul limbii\, într-un context în care aceasta se degradează și se simplifică excesiv. Asistăm la un fenomen de canibalizare reciprocă între cuvânt și imagine\, pe fondul pierderii identității și al subtilității sensului de dincolo de cuvinte. Imaginea este chemată să salveze ce se mai poate din limba vorbită\, o „corporteză” care se scufundă într-o conotație perpetuă. \nÎn intervenția sa\, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a propus o reflecție asupra declinului lecturii și asupra transformărilor modului în care societatea contemporană accesează cunoașterea. \nOare cum va arăta o lume în care cuvintele își pierd sensurile secundare\, în care metafora devine opacă\, iar nuanța inutilă? Observăm deja că sensul figurat și înțelegerea lui se erodează\, că textele complexe sunt evitate și că răbdarea pentru construcții ample — fie ele idei\, relații sau opere — scade vizibil. Asistăm la o veritabilă criză a răbdării de a gândi. \nLectura unei cărți este un travaliu: un drum care presupune căutare\, frământare\, revenire\, îndoială. Este răbdarea de a urmări firul unei idei până la capăt\, așa cum asculți dezvoltarea unui concert fără să sari direct la final\, așa cum accepți că uneori o bătălie se pierde\, ca mișcare strategică necesară câștigării războiului\, sau cum\, în basmele noastre\, drumul către Ileana Cosânzeana trece prin încercări\, rătăciri și reveniri. Toate aceste căutări și descoperiri definesc experiența noastră de viață. \nDe ce este bine să citești cărți? Pentru că o carte te determină să participi\, să gândești\, să îți imaginezi și să construiești sens. Spre deosebire de informația fragmentară\, cartea îți oferă continuitate și\, spre deosebire de răspunsul instantaneu\, îți oferă un proces care dezvoltă răbdarea\, discernământul și profunzimea. \nOamenii nu și-au pierdut dorința de sens și nici nevoia de poveste. Au pierdut doar răbdarea de a ajunge acolo. De aceea\, poate că soluția nu este să împingem cartea în fața publicului\, ci să redescoperim povestitorii — acei oameni care știu să creeze punți între experiență și cuvânt\, între viață și sens. Iar dacă acești povestitori nu sunt suficienți\, atunci trebuie formați\, cultivați și încurajați\, pentru că ei pot reaprinde interesul și pot conduce\, firesc\, către carte. \nPoate că\, nu întâmplător\, această idee ne conduce astăzi către un alt limbaj al poveștii: imaginea. Ilustrația este o formă de a lumina textul. Etimologia cuvântului vine din latinescul illustro – a ilumina\, a clarifica\, a face vizibil sensul. În această cheie trebuie înțeleasă și relația dintre imagine și cuvânt. Asemenea copertei unei cărți\, ilustrația creează atmosfera pentru firul narativ\, pregătește întâlnirea cu sensul și invită cititorul să intre într-o lume nouă. În acest context\, evocarea lui Constantin Baciu vine ca un demers firesc al descrierii relației dintre text și imagine. Pentru el\, ilustrația reprezenta o reinterpretare a schiței din spatele textului și o formă de decriptare vizuală care dubla\, completa și uneori chiar deschidea noi sensuri ale lecturii. \nÎn final\, poate că nu ar trebui să ne întrebăm doar câți oameni mai citesc\, ci ce fel de oameni vom deveni dacă nu o mai facem. Dincolo de statistici\, cartea rămâne unul dintre ultimele exerciții de libertate interioară — un spațiu în care gândirea nu este grăbită\, imaginația nu este limitată\, iar sensul nu este simplificat\, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi\, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. \nCu prilejul Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor\, precum și a Zilei Bibliotecarului din România\, Muzeul Național al Literaturii Române\, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”\, vă invită joi\, 23 aprilie 2026\, ora 15:00\, la sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu nr. 8\, la un eveniment in memoriam Constantin Baciu.
URL:https://www.bcub.ro/eveniment/masa-rotunda-ilustratia-de-carte-in-memoriam-constantin-baciu/
LOCATION:MNLR\, Nicolae Crețulescu\, nr. 8\, Bucuresti
END:VEVENT
END:VCALENDAR