1. Introducere
Este un lucru binecunoscut în lumea specialiştilor în informare faptul că la baza contactului dintre baza de date care include colecţiile unei biblioteci şi utilizatorii colecţiilor acelei biblioteci stă interfaţa cu utilizatorul a catalogului online al bibliotecii (OPAC). În funcţie de modul în care această interfaţă "vinde" informaţia existentă în baza de date, aceasta este vizibilă sau nu, accesibilă în totalitate sau parţial, îl provoacă sau îl stimulează pe utilizator să continue sau, dimpotrivă, îi restrictionează capacităţile de intuiţie sau predicţie în privinţa căutării informaţiei.

La fel de adevărat este că, într-o etapă anterioară evidenţierii informaţiei prin afişare în OPAC, este esenţial modul în care informaţia existentă în colecţiile bibliotecii este reprezentată în baza de date astfel încât să fie pusă la dispoziţia utilizatorului. Fidelitatea reprezentării informaţiei prin "traducerea" conţinutului informaţional al documentelor în limbajele de indexare existente reflectă calitatea indexării subiectelor şi performanţa limbajelor de indexare utilizate. Accesul la informaţie prin subiect şi nu doar prin "known item" (titlu, autor) tinde să capete popularitate mărită, mai ales în medii universitare.

Satisfacerea nevoii de informare a utilizatorului, sau a utilizatorului potenţial fiind ţinta eforturilor conjugate ale bibliotecarilor din diverse departamente ale unei biblioteci, studierea comportamentului utilizatorului, cunoaşterea nevoilor sale de informare şi, în egală măsură, formarea sa ni se par obiective majore care merită investiţii de timp şi efort intelectual. Aceste obiective se pot realiza prin consultare directă, prin sondaje şi feedback. Evaluările cantitative prin măsurarea unor procese interne şi nu prin aprecierea modului în care sunt percepute biblioteca şi serviciile oferite de ea eşuează prin neatingerea obiectivului propus.

2. Eforturi minore - efecte majore
În literatura de specialitate (vezi: http://www.ifla.org/VII/s8/proj/Meeting_User_Needs-Checklist.pdf) se recunoaşte importanţa publicităţii directe a imaginii şi serviciilor oferite de bibliotecă prin mijloace uşor de realizat ca pliante şi broşuri. Acestea sunt menite să ofere fiecărui vizitator informaţii introductive despre organizarea bibliotecii, disciplinele sau domeniile acoperite de colecţii, serviciile oferite utilizatorilor.

Pentru utilizatorii care doresc să facă cercetare în bibliotecă se pot organiza cursuri rapide în care se fac demonstraţii de regăsire a informaţiei prin toate metodele disponibile în catalogul online. Aceste cursuri au ca finalitate acordarea autonomiei tipului de utilizator care are un interes de cercetare bine stabilit. Pentru această categorie de utilizator subiectul este cheia predilectă de regăsire a informaţiei.

Biroul de informaţii este un instrument menit să acorde sprijin utilizatorilor care au cunoştinţe bune despre bibliotecă şi doresc să acceseze şi să utilizeze la maximum resursele sale.

Un alt instrument se adresează utilizatorilor care au formulat cerinţe complexe de informare şi ar putea avea nevoie de un interviu cu un reprezentant al Serviciului de referinţe şi/sau de ajutorul personalului specializat - indexatori sau specialişti pe subiecte. Cercetătorii, de exemplu, pot "angaja" serviciile unui specialist pe subiecte pentru o perioadă de timp, sau pot cere rezervarea materialului consultat până la data următoarei lor vizite la bibliotecă.

Toate instrumentele menţionate mai sus au scopul de a promova imaginea şi serviciile bibliotecii în rândurile utilizatorilor şi ale utilizatorilor potenţiali cu eforturi minime din partea administraţiei instituţiei. Efectele lor întrec cu mult eforturile materiale şi intelectuale investite, imaginea instituţiei fiind prima beneficiară a acestora.

3. Web-site-ul bibliotecii, interfaţa OPAC şi cerinţele utilizatorului exigent
Claritatea, simplitatea, fără a uita elementul estetic al web-site-ului bibliotecii pot constitui atribute care să crească vizibilitatea şi implicit atractivitatea instituţiei pentru utilizatori şi utilizatorii potenţiali. Interfaţa OPAC este la fel de importantă din toate punctele de vedere enumerate mai sus. O aglomerare de elemente care agresează privirea utilizatorului nu poate decât să genereze confuzie, frustrare şi scăderea dorinţei de a continua explorarea OPAC-ului. Dimpotrivă, un ecran lipsit de încărcături inutile - care ar dori să satisfacă prea multe cerinţe dintr-o dată - cu etichete clare şi mesaje cât mai apropiate de limbajul comun, este în măsură să stimuleze apetitul utilizatorului de a trece de la ceea ce se înţelege prin "information retrieval" la "information discovery".

Figura 1. Web OPAC în sistemul de biblioteca DOBIS/LIBIS utilizat la Katholieke Universiteit Leuven

Un exemplu de asemenea interfaţă OPAC1 este prezentat în Figura 1. Structurată în două părţi distincte, în prima jumătate sunt definite toate cheile de căutare împreună cu opţiunea "browse". În a doua jumătate, un minimum de mesaje de ajutor contribuie la clarificarea semnificaţiei fiecărei chei de căutare prin definiţii şi exemplificări.

Achiziţionarea recentă a sistemului de bibliotecă Aleph 500 la aceeaşi bibliotecă (Schallier, 2005) a respectat aceeaşi structură a paginii de intrare în Web OPAC, deşi posibilităţile de cautare sunt mai multe: căutare simplă, căutare avansată şi căutare tip Common Command Language2 (Figura 2).

Căutarea implicită este de tipul "all fields" (toate câmpurile), aceasta acoperind cele mai relevante câmpuri. Alternativ se poate selecta titlul, autorul sau subiectul separat. Operatorul Boolean ŞI se presupune între doi sau mai mulţi termeni de căutare.

În căutarea avansată se pot combina mai multe câmpuri de căutare. Utilizatorul poate alege între: toate câmpurile, nume, titlu, titlul exact, titlul seriei, toate subiectele, subiect din CZU, subiect din LCSH, subiect din MeSH, editură, ISBN/ISSN şi cotă. Elementele de căutare din toate aceste indexuri pot fi trunchiate, cu excepţia numerelor ISBN şi ISSN.

Figura 2. Primul ecran de Web OPAC în Aleph 500 utilizat la Katholieke Universiteit Leuven

O atenţie deosebită a fost acordată la K.U. Leuven căutării după subiect, tip de căutare semnificativ pentru clasa utilizatorului. O bibliotecă universitară este de aşteptat să includă în profilul utilizatorului specific acest tip de căutare, subiectul fiind cheia de căutare preferată de utilizatorul care vine la bibliotecă mai degrabă pentru a studia sau a cerceta un domeniu, decât pentru a găsi un titlu de carte sau un autor. Prin urmare, căutarea după subiect a fost inclusă în căutarea implicită, alături de titlu şi autor. Dar a fost nuanţată astfel încât să cuprindă subiecte exprimate prin indici CZU însoţiţi de structura ierarhică a acestora şi de descriptorii corespunzători.

Un algoritm dezvoltat pentru varianta anterioară a web OPAC-ului a făcut posibilă corelarea completă a indicilor CZU, simpli sau compuşi, cu expresiile verbale care îi reprezintă. Relaţiile ierarhice dintre indici sunt exprimate ca într-o structură de tezaur prin termeni generici şi termeni specifici. În felul acesta, CZU poate permite cu uşurinţă căutarea după descriptorii corespunzători fiecăruia. Pentru cei mai mulţi utilizatori, afirmă autorul, aceasta este singura strategie de căutare relevantă datorită relaţiilor semantice contextuale oferite.

Afişarea subiectelor este o altă componentă importantă în interfaţa OPAC. Etichetarea câmpurilor şi terminologia folosite în afişare trebuie să fie cât se poate de mult orientate spre utilizator şi mai puţin spre tehnicalităţile terminologiei bibliotecare. Acest lucru este în mod deosebit valabil pentru clasificare. Atâta timp cât indicii CZU sunt chei de regăsire a subiectului prin expresii verbale care îi reprezintă, puşi sub eticheta generală "Subiect - CZU" ei vor fi abordaţi. Cu atât mai mult cu cât indicii, ca şi descriptorii corespunzători constituie elemente de la care pornesc link-uri ce grupează documente cu acelaşi subiect. Utilizatorul identifică astfel imediat indicii CZU şi descriptorii ca informaţii referitoare la subiect. Opţiunea adiţională a afişării relaţiilor ierarhice aferente indicilor şi descriptorilor derivaţi care întotdeauna sunt legaţi direct cu înregistrările bibliografice la care se referă este menită să satisfacă pe deplin cerinţele utilizatorului exigent3 .

4. Comportamentul utilizatorului - rezultatele unui sondaj
Un sondaj efectuat la sfârşitul anului 2004 şi începutul anului 2005 la BCU Bucureşti reflectă câteva aspecte definitorii în privinţa comportamentului utilizatorului. Cele 100 de persoane care au constituit grupul ţintă - cu o structură eterogenă: 69 studenţi, 2 cadre didactice, 2 cercetători, 25 de bibliotecari - au răspuns unui număr de 9 întrebări referitoare la regăsirea informaţiei în sistemul de bibliotecă VUBIS standard4. Cei 25 de bibliotecari au fost consideraţi utilizatori experţi şi prin urmare, răspunsurile lor au fost separate de ale celorlalte categorii.

4.1 Utilizatori din afara BCU Bucuresti
Dintre resursele de informaţii disponibile la BCU Bucureşti, cele mai solicitate sunt, conform sondajului, catalogul online - 71 de răspunsuri şi Internetul - 31 de răspunsuri, restul resurselor (baze de date comerciale, CD-ROM-uri) fiind neglijate.

Catalogul online este mai adesea utilizat de respondenţi săptămânal, decât zilnic şi într-o măsură însemnată în perioadele de examene.

În privinţa cheilor de căutare se preferă autorul (53), titlul (35), cuvinte din titlu (31), căutarea după subiect fiind slab reprezentată (23 - descriptori, 1 - CZU). Căutările combinate sunt preferate de 10 respondenţi.

Deşi nevoia de sprijin din partea bibliotecarilor nu este admisă ca necesară decât de 7 din cei 75 de utilizatori, ea este evidentă. Concret, utilizatorii nu cunosc semnificaţia cheilor de căutare denumite "vedete de subiect" şi "CZU", sau cer introducerea rezumatelor documentelor, căutari tip "Google", secţiune de critică pentru fiecare scriitor, rubrică de "istorie bucureşteana", titlul prescurtat al unor periodice consacrate. Ultimele trei n-ar trebui să figureze drept cerinţe, ele fiind deja prezente în OPAC.

4.2 Utilizatori experţi
Situaţia se prezintă diferit la cea de-a doua categorie de respondenţi. Bibliotecarii folosesc toate resursele de informaţii în măsură comparabilă iar cheile de căutare sunt bine şi aproximativ egal reprezentate (titlu - 19, cuvinte din titlu - 20, autor - 23, subiect i.e. descriptori - 19, CZU - 9, căutari combinate 16).

În privinţa sugestiilor referitoare la reprezentarea şi regăsirea subiectelor se cere formularea subiectelor într-un limbaj mai apropiat de utilizator, indexarea mai amănunţită a documentelor, existenţa online a tezaurului (de fapt, a vocabularului de descriptori).

4.3 Discuţie
În urma sondajului efectuat au rezultat următoarele concluzii:
1. catalogul online este sursa de informaţii preferată de studenţi, fiind imediat urmat de Internet; prin urmare, rafinarea metodelor de regăsire a informaţiei în OPAC, concomitent cu atragerea atenţiei asupra celorlalte resurse de informaţii disponibile în BCU Bucureşti se impun cu necesitate;
2. având în vedere experienţe similare ale altor biblioteci dar şi potentialul de instrument de organizare a cunostintelor a Clasificării Zecimale Universale, ar trebui analizată posibilitatea de a investi efort intelectual în realizarea unei vizibilităţi sporite a modalităţii de reprezentare a subiectelor prin descriptori relaţionaţi cu indicii CZU5 ;
3. bazele de date comerciale pentru care se plateşte abonament sunt insuficient consultate; pentru eficientizarea acestora trebuie organizate scurte prezentări ale acestor baze de date pentru utilizatorii interesati;
4. nu trebuie să se mizeze pe faptul că utilizatorii, majoritatea studenţi, nu citesc anunţurile şi informaţiile plasate în mediul catalogului online şi în zona Internet, ci dimpotrivă ar trebui să li se atragă atenţia asupra importanţei însuşirii conţinutului acestor informaţii pentru uşurarea accesului la resursele bibliotecii;
5. după aproape un an de experienţă cu sistemul de bibliotecă VubisSm@rt, se impune efectuarea unui nou sondaj pentru evaluarea modalităţilor de regăsire a informaţiei în Web OPAC cu participarea unor utilizatori din afara bibliotecii, a unor utilizatori experţi, dar şi a unor utilizatori aflaţi la distanţă, care consultă catalogul prin intermediul paginii Web a BCU.

5. Sugestii pentru îmbunătăţirea regăsirii informaţiei în Web OPAC
Schimbarea sistemului de bibliotecă la BCU Bucureşti a produs, cum era de aşteptat, derută în rândul utilizatorilor obişnuiţi cu vechiul sistem. În decurs de aproape un an atitudinea acestora a evoluat de la continuarea utilizării vechiului sistem pentru regăsirea informaţiei, concomitent cu ignorarea totală a noului sistem, la utilizarea lor alternativă, şi, pe măsură ce noua bază de date creştea acumulându-se informaţii noi în ritm accelerat, au recurs la redirecţionarea intereselor de căutare spre noul Web OPAC.

Au existat exemple izolate de protest faţă de noul OPAC, configurat total diferit faţă de cel al vechiului sistem, lucru ce nu trebuie ignorat atâta vreme cât părerea utilizatorului contează pentru factorii de decizie. De fapt, aceasta este o formă prin care utilizatorul îşi manifestă opinia faţă de modalitatea de regăsire a informaţiei în catalogul online al bibliotecii, iar reacţia factorilor responsabili de configurarea sistemului trebuie să fie adecvată şi să încerce să îndrepte lucrurile într-o direcţie benefică pentru utilizator.

Comportamentul utilizatorului este cel mai credibil barometru în privinţa eficienţei Web OPAC-ului. Ajustarea modalităţilor de regăsire a informaţiei conform dorinţelor acestuia, instituirea unor cursuri rapide de instruire referitoare la aceste modalităţi, concomitent cu adaptarea formatului de afişare la cele mai noi formule existente în lumea bibliotecilor sunt primele măsuri care sunt necesare în asemenea situaţii. Etichetarea clară a butoanelor existente în formatul de afişare cu legende care să le explice, mesajele de ajutor care indică semnificaţiile cheilor de căutare cu exemple scurte dar edificatoare sunt la fel de necesare.

Aşa cum am menţionat anterior, nu trebuie pornit de la premiza că utilizatorul unei biblioteci universitare nu citeşte instrucţiunile. Utilizatorii bibliotecilor universitare sunt indubitabil cunoscători ai motoarelor de căutare din Internet. Acolo au curiozitatea şi răbdarea să caute, chiar dacă nu au instrucţiuni de utilizare a cheilor de căutare sau mesaje de ajutor. Eficienţa şi claritatea acestor instrucţiuni sau mesaje de ajutor, modalitatea de amplasare a lor în spaţii inteligent alese sunt ceea ce contează şi ar trebui să ne intereseze.

6. Concluzii
Faţă de cele de mai sus, concluziile care se impun sunt:
1. Pliantele sau broşurile nu trebuie să lipsească acolo unde se pune în discuţie imaginea bibliotecii.
2. Cursurile rapide cu demonstraţii de regăsire a informaţiei atât în catalogul online cât şi în bazele de date comerciale măresc eficienţa acestora.
3. Biroul de informaţii trebuie să funcţioneze permanent în zona catalogului online iar posibilitatea consultării unor specialişti pe subiecte trebuie să fie cunoscută de utilizatori ca alternativă pentru servicii de informare complexe.
4. Claritatea, simplitatea şi elementul estetic sunt condiţii sine-qua-non pentru o interfaţă OPAC eficientă dar şi atrăgătoare.
5. Varietatea metodelor de căutare şi existenţa unor posibilităţi multiple de rafinare a rezultatului căutarii sunt cerinţe obligatorii pentru generaţia actuală de OPAC.
6. Căutarea informaţiei după subiect face parte integrantă din profilul utilizatorului specific al unei biblioteci universitare, prin urmare ea trebuie să îi preocupe mai mult pe designerii Web OPAC-ului. In acest sens este esenţială reactivarea interesului pentru căutarea subiectului prin indici de clasificare, interes manifestat în prezent în marile biblioteci din Europa. Absenţa posibilităţii de trunchiere a indicilor CZU este o deficienţă majoră, greu de acceptat pentru un sistem de bibliotecă actual.
7. Posibilitatea extinderii căutarii pornind de la indicii CZU, posibilitate existentă în vechiul sistem trebuie să funcţioneze în Web OPAC pentru gruparea documentelor cu conţinut asemănător, clasificate prin acelaşi indice CZU.
8. Posibilitatea căutarii informaţiei pornind de la meniuri în mai multe limbi dar şi având descriptori în mai multe limbi ar aduce beneficii mari instituţiei şi ar mări considerabil numărul utilizatorilor din afara graniţelor noastre lingvistice.
9. Utilizatorii unei biblioteci sunt oglinda modului în care biblioteca îi formează şi îi educă pentru regăsirea informaţiei.

Bibliografie:
Schallier, W. (2005). Subject retrieval in OPACs: a study of three interfaces. Accesibil la: http://bd.ub.es/isko2005/schallier.pdf

NOTE

1. Interfaţa OPAC aparţine sistemului de bibliotecă DOBIS/LIBIS utilizat la Katholieke Universiteit Leuven

2. Limbaj de regăsire textuală standard propus de International Organization for Standardization (ISO).

3. Pentru aprofundarea celor descrise mai sus se pot vizita site-urile bibliotecilor incluse în sistemele LIBIS (Libis network la www.libis.be) şi NEBIS (Netzwerk von Bibliotheken und Informationsstellen in der Schweiz la www.nebis.ch).

4. Programul de biblioteca VUBIS standard a mai funcţionat la BCU Bucureşti doar până în luna mai 2005 la OPAC, după care a fost înlocuit de VubisSm@rt.

5. Biblioteca Universităţii din Craiova (http://biblio.central.ucv.ro/) are experienţă în această privinţă, reprezentarea subiectelor documentelor în sistemul TINLIB permiţând acest tip de corelare între indici CZU şi descriptori, cu evidenţierea relaţiilor ierarhice din structura schemei de clasificare.

dr. Victoria Frâncu

Şef Serviciu Indexare

Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti